Viață pe Marte? O serie de roci împrăştiate pe o străveche linie a unui ţărm de pe Marte arată că Planeta Roşie ar fi fost mult mai asemănătoare Terrei decât au crezut oamenii de ştiinţă, conform unui studiu publicat în jurnalul JGR Planets, transmite marţi Live Science.
Rocile, descoperite de roverul autonom Curiosity, aparţinând NASA, sunt neobişnuit de bogate în oxid de mangan – un compus chimic care se adaugă pe lista în creştere a dovezilor care susţin că Marte a fost odinioară o planetă care putea găzdui viaţă şi chiar ar fi dispus de niveluri de oxigen în atmosferă similare celor terestre, conform unor oameni de ştiinţă.
NASA consideră că manganul „este un erou necunoscut în evoluţia vieţii” pe Pământ. Oamenii de ştiinţă cunosc din istoria geologică a Terrei că manganul era prezent din abundenţă în roci şi în oceane înainte de apariţia primelor forme de viaţă, în urmă cu aproximativ 4 miliarde de ani şi că a deschis drumul pentru oxigen, aflat la baza existenţei vieţii pe Pământ.
Singurele modalităţi cunoscute pentru obţinerea oxidului de mangan implică, însă, fie prezenţa din abundenţă a oxigenului, fie viaţa microbiană. Însă nu există dovezi foarte clare în ceea ce priveşte prima modalitate şi nicio dovadă în ceea ce o priveşte pe a doua, condiţii în care oamenii de ştiinţă se întreabă cum ar fi putut să se formeze oxidul de mangan în rocile descoperite pe Marte.
Formarea rocilor bogate în oxid de mangan „este foarte uşoară pe Pământ din cauza abundenţei microbilor şi a oxigenului – care la rândul său are origini în viaţa microbiană – deci toate indiciile duc către viaţă”, a declarat pentru Live Science coordonatorul acestui studiu, Patrick Gasda, cercetător la Los Alamos National Laboratory din New Mexico. „Desigur că nu avem dovezi ale existenţei vieţii pe Marte, deci dacă încercăm să obţinem oxigen într-un sistem complet abiotic (lipsit de viaţă n.r.), înţelegerea noastră actuală a planetei Marte nu oferă nicio explicaţie”.
Roverul Curiosity a descoperit aceste roci puternic erodate în timp ce se deplasa prin craterul Gale, o albie străveche a unui presupus lac (cu diametrul de 154 kilometri), un loc pe care roverul îl explorează încă din 2012. Instrumentul ChemCam din dotarea roverului a detectat prezenţa oxidului de mangan în interiorul rocilor după ce a vaporizat mici fragmente din acestea cu ajutorul unui laser şi a analizat norul de plasmă rezultat. Conform acestei analize, oxidul de mangan reprezintă aproape jumătate din compoziţia chimică a acestor roci.
În locaţia în care Curiosity a descoperit aceste roci, instrumentele roverului au înregistrat o schimbare de nivel de 10 până la 15 metri. Deşi este o diferenţă de nivel mică prin comparaţie cu sutele de metri pe care roverul s-a căţărat de-a lungul misiunii sale, prezenţa sa indică faptul că „ceva special s-a întâmplat în acel loc”, a mai susţinut Gasda pentru Live Science. Textura rocilor pare să indice locul în care un râu se vărsa într-un lac.
„Acest lucru înseamnă că ne aflăm pe malul lacului sau în apropiere de mal”, conform lui Gasda, care a precizat însă că această interpretare a sa nu este foarte sigură din cauza insuficienţei datelor. „Este însă una dintre cele mai bune ipoteze de care dispunem”, a adăugat el.
Dacă această ipoteză este corectă, aceste roci ar fi putut fi aduse în zonă de apele râului care se vărsa în lac, în mod similar rocilor bogate în oxid de mangan aflate pe malurile lacurilor puţin adânci de pe Terra.
Aceste roci reprezintă „o nouă dovadă cu privire la existenţa apei lichide în trecutul lui Marte, ceea ce este benefic pentru viaţă”, a declarat şi Manasvi Lingam, astrobiolog la Florida Institute of Technology, care nu a fost implicat în această cercetare. „Acest studiu oferă noi dovezi în sprijinul ipotezei că Marte ar fi putut găzdui viaţă”.
Nu toţi oamenii de ştiinţă sunt însă de acord că aceste roci ar putea reprezenta dovada unui trecut abundent în oxigen pe Marte. Conform lui Jeffrey Catalano, profesor în ştiinţe ale mediului şi ştiinţe planetare la Washington University din St. Louis, care nu a participat la studiu, prezenţa rocilor oxidate îi poate ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă dacă Marte, la fel ca şi Pământul, a trecut printr-o „tranziţie fragmentată” de la o perioadă în care oxigenul era puţin frecvent, la o perioadă în care acesta era mult mai frecvent. „Impactul oxizilor de mangan asupra modului în care înţelegem o astfel de tranziţie a fost însă supraevaluat atât aici, cât şi în studii anterioare”, a subliniat el pentru Live Science.
Jeffrey Catalano a participat la un studiu din 2022 care a ajuns la concluzia că oxidul de mangan se poate forma uşor în condiţii similare celor de pe Marte, în absenţa oxigenului atmosferic. Acest studiu, ce este bazat pe experimente de laborator, a arătat că elemente precum clorul şi bromul, care erau prezente din abundenţă în trecutul lui Marte, pot transforma manganul dizolvat în apă în minerale de oxid de mangan. Această descoperire a oferit o alternativă la oxigen care ar putea explica existenţa unor roci precum cele nou găsite pe Marte.
„Existe câteva forme de viaţă chiar şi pe Pământ care nu au nevoie de oxigen pentru a supravieţui”, a declarat Kaushik Mitra, geochimist la University of Texas din San Antonio, care a coordonat studiul din 2022. El a mai precizat că acest lucru nu înseamnă că în trecutul lui Marte nu ar fi putut exista viaţă, „ci doar probabil că nu erau forme de viaţă care aveau nevoie de oxigen”.
Pseudo-stiinta de inspiratie Hollywoodiana.
Da, asta știam șî io, fără să merg în vikend pîn’-acol’: că există roci vii pă Marte! Deci îs șî io HOMO DĂ ȘTIINȚĂ?
Problema-i că tră’ să le găsăști, șî să te-‘ntorci cu ele d’-acol’ sub prelată, că altfel nu mer’e…
https://www.youtube.com/watch?v=k2Sb7tlMDNs
https://www.youtube.com/watch?v=I0RFcNY2yIA
https://www.youtube.com/watch?v=m4Bn72Aj-ZY
Da’ N.A.S.A. le facke pă toate, că nu dejaba are 600 dă melearde dă koko, bujet, pă an……[Rumburak]
viatza pe Marte,
pe Luna si pe P….
Parca intr-o pestera din Dobrogea fusese descoperita o forma de viata altfel decat cu ce eram obisnuiti.
Solul planetei Marte este bactericid,deci EXCLUSA orice formă de viata ,in trecut,in prezent si in viitor..altele sunt interesele cu Marte
Iar invărtitii aia de la JGR Planets vor fonduri suplimentare :)) de aia li se năzare
Cu cativa ani in urma, pe planeta Marte, rover-ul Curiosity al NASA a descoperit ceva atat de ciudat, incat i-a fortat pe oamenii de stiinta sa inceapa sa regandeasca istoria martiana – un proces care continua si astazi cu greu. Anomalia a fost gasită in craterul Gale. In centru se afla Muntele Sharp, un varf central de peste 5000 m. In mineralele stratificate din acest teren, Curiosity a descoperit tridimita, un mineral extrem de rar care se formeaza doar la temperaturi foarte inalte. Descrie, de asemenea, percloratul, un alt tip de mineral găsit de 10.000 de ori mai abundent pe Marte decât nisipurile sau solurile care se produce prin procese electrochimice, respectiv fulgerele pot produce perclorati. NASA este tot timpul atât de șocată, nedumerită sau fără cuvinte când vine vorba de chestiile astea. Sunt o suma de descoperiri ,,socante” care nu reusesc sa forteze o reevaluare onesta a teoriei consensului. Stiinta institutionalizata rescrie istoria prin prevederi ad-hoc ale teoriei dar intotdeauna intr-un mod care nu contesta niciodata paradigmele subadiacente.
probabil ca de acolo a venit „praful saharian”…
Există dovezi ale straturilor sedimentare larg răspândite de-a lungul pereților canionului din Valles Marineris de pe Marte. De unde au venit? Nu se află într-un bazin – de fapt, este aproape de vârful unei umflături la peste 9 km deasupra datumului geodetic. Pentru ca o astfel de sedimentare să existe, ar fi trebuit să se formeze într-un bazin adânc cu tone de apă curgătoare, apoi să fie ridicată cu 20 de km. De asemenea, există caracteristici similare pe Valles Marineris și Marele Canion al Pământului care sugerează o poveste comună. Ambele se află pe platouri înalte și le lipsește tot materialul excavat. Afluenții lor sunt adânc incizați, scurti și tind să se termine în niște alcove rotunde – cu margini ascuțite care nu prezintă prea multă eroziune în văile lor adânci – ceva care sugerează o origine mai recentă si diferită a ambelor canioane.
NASA ar trebui să-și schimbe acronimul în New Anomaly Surprises Astronomers luând în considerare fiecare descoperire pe care o fac, care le distruge complet modelele fictionale elaborate pe bani grei și îi încurcă pe oamenii de știință „experți”.
Ba intox, daca tu le stii mai bine de ce nu esti frate la NASA sau la ESA? Aia sarmanii se chinuie acolo si le dai raspunsurile aici. Sau aia accepta doar oameni cu doctorate si prostii din astea?
planeta Marte nu are miez incandescent precum are pamantul = nu are miez Fe = feric, fluid care rotindu-se sa produca un campo magnetic care sa-i protejeze atmosfera ! INSA acum un MILIARD de ani a avut = a avut si atmosfera si a avut si camp magnetic
TERRA are atmosfera DOAR pentru ca are CAMP magnetic din cauta fierului lichid din nucleu !
FARA camp magnetic planetele sistemului nostru solar pierd din cauza vantului solar … atmosfera …si apa provenita din roci si comete cazute acum miliarde de ani pe ele !
LUNA are urme de meteoriti … pamantul la fel … candva sistemul solar era mai zbuciumat decat azi !
Fara bacterii speciale la inceputul vieti pe pamant … TERRA nu avea oxigen in atmosfera … si hydrogen inca pierde din cauza vantului solar si ionizarii inalt-atmosferice !
MARTE nu mai poate avea atmosfera TAMAN pentru ca fara miez magnetic (feros!) lichid , NU poate devia magnetic VANTUL SOLAR care i-ar risipio in spatiu … la fel ca si marile evaporate — etc.
GANDITI in eoni… nu in zile , ani sau saptamani ! Conditiile in sistemul solar se schimba BRUTAL la fiecare MILIARD de aNI !
IN TIMP si TERRA isi va pierde si atmosfera si marile si APA … 😐 …atunci cand miezul feric-lichid se va raci odata cu consumarea radioactivitatii interne !
🙂
CATE PLANETE mai au miez lichid = campa magnetic in sistemul solar ? 😛